am vazut in multe filme americane zicala asta: urmeaza-ti inima! si mi se parea belea, dar am realizat ca asta nu se aplica la noi. noi facem totul urmandu-ne inima. Gigi de la scularie face piulite de cacat fiindca inima ii spune ca e prea important pentru munca aia, asa ca o face in sictir. fireste ca are cativa neuroni rataciti care striga: fa piulita bine! se poate desface daca nu o faci cum trebuie!, dar nu! Gigi isi urmeaza inima si nu mintea. alt exemplu ar fi directorul (nu conteaza de care, mare, mic...sa fie un sef acolo). directorul traseaza linia pe care sa o urmeze angajatii, apoi are impresia ca treaba lui s-a terminat. e prea important si nu poate fi inlocuit, asa ca isi urmeaza si el inima: se joaca solitaire....sau minesweeper...si se joaca o zi, doua, trei...cate vrea maciuca lui de sef. intr-o buna zi se trezeste ca s-a dus dracu' tot si, in loc sa isi dea seama ca lenea lui de a verifica pulimea din subordine zi de zi cu zambetul pe buze l-a adus in situatia asta, el isi urmeaza inca o data inima si incepe sa strige la subordonati, desi are si el cativa neuroni care tipa disperati: bah! mai lasa solitaire-ul si munceste! si degeaba tipi, ca timpul nu se mai intoarce! soferul la semafor isi urmeaza si el inima...si-a tras logan (sau bmw sau audi din 2000 etc...) cu geamuri electrice asa ca apasa pe buton si-si arunca chistocul spre picioarele blondei grase de pe trotuar. pen'ca inima sa ii spune ca e foarte important sa ai spatiul in care traiesti curat si de aceea scrumiera sa e bec...desi are cativa neuroni care striga: bah! si orasul e tot al tau! e mai usor sa arunci scrumiera o data pe saptamana decat ii e altuia sa iti pescuiasca chistocul...

concluzia e ca am uitat de follow your heart...de acum incolo am sa spun: follow your fucking mind, Romania

si inca o chestie...urasc sa petrec timpul cu mine ca-mi vin idei din astea de tocilar