Andrei Vulpescu 

Mulţi băieţi, puţini bărbaţi – cam aşa arată “piaţa” libidinală actuală. O goană nebună după palmares, o compeţitie acerbă pentru un loc cât mai sus în topul don juanilor, un adevărat tăvălug de aventuri şi amantlâcuri.

Şi totuşi, studiile arată faptul că bărbaţii vor într-o proportie covârşitoare (peste 80%) să se aşeze, să-şi facă o familie.

Dacă priveşti cele două perspective, ai senzaţia că ele se bat cap în cap.

Şi, în multe cazuri, chiar se întâmplă acest lucru.

Trecerea de la băiat la bărbat se face în timp; trecerea de la haotic la asumat la fel… Din nefericire, unii nu accesează stadiul de bărbat niciodată.

Iar asta nu are legătură cu vârsta biologică, ci cu dezvoltarea lor umană şi cu suma evenimentelor (traumelor) care se adună pe parcurs. E tare haios faptul că mulţi bărbaţi nu înţeleg un lucru elementar – nu te naşti barbat, bărbat devii! Ca să ajungi bărbat ai nevoie de muncă susţinuţă – de dezvoltare, de învăţare, de întelegere… de experienţe multiple şi variate.

Un bărbat trecut prin viaţă ştie ce înseamnă asumarea, ştie ce înseamnă tentaţia, ştie ce înseamnă angajamentul, intimitatea sau aventura. El ştie ce înseamnă toate astea şi poate să ia decizii mai uşor.

Ăsta este şi motivul pentru care fidelitatea îi sperie pe mulţi. Ei încă nu au acumulat suficientă viată, suficiente experienţe,

Astfel încât să poată  decide ce e bine pentru ei si ce nu.

Deşi există şanse să-mi sară mulţi în cap, voi puncta câteva diferenţe între bărbaţi şi băieţi – diferenţe pe care le-am găsit aici şi care zic eu că sunt importante:

1. Bărbatul este stabil din punct de vedere emoţional
Un bărbat înţelege că viaţa merge înainte şi, atunci când o relaţie se termină, ştie să spună “mulţumesc” şi să meargă mai departe. Un băiat va căuta să treacă peste traume cu alcool, droguri sau, de ce nu, cu ajutorul altor relaţii.

2. Bărbatul ştie să şi-o ţină în pantaloni!

Experienţa de viaţă îi ajută pe bărbaţi să-şi respecte alegerile. Ei nu mai au nevoie să-şi confirme potenţa cu fiecare tentaţie care le iese în cale. Atunci când aleg să traiască lângă o singură femeie, ei sunt capabili să facă acest lucru în mod natural, fără eforturi. Bărbaţii nu mai sunt interesaţi de palmares… asta este o chestiune de care se ocupă băietii.

3. Bărbatul nu se laudă cu palmaresul lui
Doar băietii fac asta, crezând că vor creşte în ochii femeilor. Oare? Nu cumva ei cresc în ochii fetelor? Un bărbat ştie exact ce a trăit, ştie exact femeile cu care a fost si nu are niciun motiv să se laude cu asta. Contează că ai avut 20 sau 100 de femei? Contează cifrele sau calitatea?

4. Bărbatul nu-şi bate joc de femeia pe care o iubeşte
Maturitatea vine la pachet cu respectul – respectul de sine şi respectul faţă de celălalt. Drept urmare, bărbatul nu-şi bate joc de femeia pe care o iubeşte. El comunică cu ea, are grijă de ea, o ajută să se dezvolte. El ştie că respectul contează mai mult decât o pereche de fese…

5. Bărbatul are curaj

Şi pune punct relaţiilor care nu merg. Ce sens are să te ascunzi şi să mimezi o relaţie când este clar ca ea nu mai există. Nu mai bine pui punct şi faci ce vrei? Bărbatul ştie acest lucru şi acţionează în consecinţă.

Sunt doar câteva diferenţe dintre bărbaţi şi băieţi. Da, sunt ferm convins că băieţii – indiferent de vârsta biologică – ruinează destine, ruinează fete; în timp ce bărbaţii încearcă să construiască femei.

Din păcate, uneori este foarte greu să transformi nişte ruine în construcţii impunătoare(…).

Sănătatea e grav bolnavă. Nu sunt bani pentru salariile angajaţilor din sistem; nu sunt bani pentru susţinerea în sistem a spitalelor în care, de bine de rău, mulţi amărâţi găseau o brumă de îngrijire medicală; bolnavii de cancer se sting cu zile din lipsa tratamentului pe care nu-l pot suporta datorită costului ridicat, din acelaşi motiv necompensat. Românul fără asigurare medicală şi fără bani poate muri liniştit că nu deranjează cu nimic pe guvernanţi, ba chiar mai bine- o grijă mai puţin.

          Învăţământul se reformează la nesfârşit; mulţi copii săraci abandonează şcoala (şi unii poate că ar dori să înveţe sau sunt minţi sclipitoare şi astfel se pierd nişte valori…”schimbul de mâine”).

          Popilor nu le ajunge cât jefuiesc pe credincioşi, vor salarii din bugetul de stat…şi le construim şi Catedrale ale Neamului, că în rest avem de toate, doar asta ne mai lipsea…iar mânăstirile apar ca ciupercile, mai numeroase decât farmaciile, sălile de păcănele sau birourile de mediere…să ajungă cât mai multe călugăriţe stareţe că nu mai au popii-duhovnici cui face gemene, preotesele nefiind capabile de asemenea performanţe…

          Nenumăraţi români au rămas fără casă ori chiar nu au, aceştia fiind tinerii şi poate mai sunt şi şomeri (cunosc foarte bine un caz: o pereche tânără a contractat un împrumut la Banca Românească de 40000€ prin programul Prima casă pe termen de 30 de ani, dar a trebuit să aibe mai întâi ei 10% plus echivalentul a trei rate depus într-un cont separat, pentru un tânăr e totuşi o sumă deloc de neglijat, ca pentru orice român dealtfel care trăieşte doar din salariu…suma totală de înapoiat băncii -împrumutul iniţial, dobânzi, comisioane- peste 83000€!  Dacă peste 30 de ani va vrea să vândă credeţi că va mai putea s-o dea măcar cu preţul cu care el a cumpărat? Şi atunci nu înseamnă că toată viaţa a locuit cu chirie în casa băncii? Pentru că nici vândă sau să închirieze cuiva fără acordul băncii nu poate până la achitarea ultimei rate…)

          Să primim emigranţi? Statul român să le asigure casă, masă, sănătate, şcoală, cum nici în ţara lor n-au, bani de buzunar, terenuri pentru construirea de locaşuri de cult?…Hei!!! E deja mult prea mult!!! Românul geme sub povara greutăţilor vieţii, a birurilor…El trebuie să fie prima grijă!

          Să fim ospitalieri? România a mai primit refugiaţi! Pe polonezi, după ce nemţii şi ruşii i-au sfâşiat în septembrie 1939. Şi cât a durat războiul statul român i-a ajutat cu puţin sau chiar deloc…doar i-a primit!...ospitalitate. Înseamnă să-ţi deschid uşa, să-ţi ofer o masă după care mergi nene la casa ta! Nu să te ţin o viaţă în spinare! Credeţi că vreunul se va întoarce în ţara lui după ce situaţia se va remedia? Priviţi în Franţa unde emigranţii, toţi musulmani, an de an se dedau violenţelor sub pretextul protestelor! Pentru ce protestezi, mă? Că ţi-am întins o mână şi nu sunt de acord să mi-o smulgi din umăr? În Spania, Franţa, Belgia atentate teroriste…Păi aşa-mi răsplăteşti tu ospitalitatea? Marea Britanie se scufundă (aşa cum se spunea în al doilea război ca aluzie la numărul trupelor aliate şi a materialului militar adus în vederea invadării continentului ocupat de nemţi) sub copleşitorul număr de musulmani din întreaga lume. Credeţi că e vreun britanic în culmea fericirii?

          De zeci de ani, chiar din timpul comunismului, suntem şi noi invadaţi de musulmani. La Constanţa foşgăiesc ca gândacii. Sunt deja mulţi prea mulţi. La tot pasul te loveşti de ei, calci pe ei pur şi simplu. Umblă în grupuri, să nu zic bandă, sunt gălăgioşi peste măsură, agresivi dacă le faci vreo observaţie… Unii, cică, sunt “oameni de afaceri”…Nu, zău? De ce n-ai făcut, mă, afaceri în ţara ta? De ce nu angajezi, mă, coreligionari de-ai tăi să te slugărească?

          ROMÂNIA E A ROMÂNILOR! Şi a celorlalte naţii care trăiesc de veacuri între hotarele ei…doar ele şi nu altele! Nu-mi spune mie nimeni pe cine să primesc şi câţi! În casa mea primesc pe cine vreau şi dacă VREAU!       

o acadea - două academii

un ac-uzat – două acuzaţii

un aliment - două alimentări

o armă – doi armatori

un asuprit – doi asupritori

un avar – două avarii

o babilonie – doi babilonieni

o bardă – două bardace

o boxă – doi boxeri

o cabală – două cabaline

un chel - două chei

un cârnat – doi “cârnăţari”

o dubă – două dubii

un dud – două “dude”

un ev – doi evadaţi

un fapt – doi făptaşi

un farmec (fig.) – două farmece (vrăji)

un gen (fel de…) – două gene(geana ochiului)

o gladiolă – doi gladiatori

un glob – două gloabe

un lacheu – două lichele

o lichea – două lichefieri

o marfă – două marfare

o marţi (zi) –două marţiene

o mână – două “mânării”

o mânie – doi “mânioşi”

un mineral – două mineraliere

un minut – două minutare

un moţ – două moţiuni

un nas – două nasoale

un of – două ofense

un os – două osanale

un ou - două oi

o pilă – doi “piliţi”

o piramidă - două piramidoane

un pix – doi pixeli

un rond – două rondele

o sală – două salate

o sana – două sanatorii

o toartă – două tortúri

un tort - două torţi

o vedere – două vedenii

a doua vedere – LA REVEDERE !

AIUREA = loc bine determinat, spre care ne îndreptăm (apropós de noile evenimente de pe scena politică - la braţ cu USD+UDMR)
ALTERCAŢIE = schimb de cuvinte cu parul
AMÂNAT = fără mâini
AMPULĂ = amintiri din tinereţe
APOPLEXIE = stare de disconfort, creată de apa provenită de la vecin, neconvenţional, prin tavan
AŢÂŢAT = fără sâni
BATALION = fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe

BIOLOG = olog de ambele piciore
BIRMANIA = predispoziţie maladivă a unui ministru de finanţe, de a pune noi taxe şi impozite
BIZAR = zar dublu
CACOFONIE = proprietate a sunetului specifică manelelor
CASCĂ = ordin pe care comandantul il dă militarilor cu puţin timp înainte de culcare
CIMBRU = marcă poştală din Banat
COLONEL = intestinul subţire
COMBINEZON = lenjerie uşoară, transparentă, purtată de lucrătorii de pe combine
CONTRADICŢIE = ceva împotriva dicţiei, spre exemplu căluşul

DOGMÃ - Si ce rasã zici cã e câinele ãsta?" 

EVADAT- Rãspuns pentru "Cine ti-a dat tie mãr, Adam?" 

EXTRACTOR - Fost tractor la C.A.P.,actualmente piese de schimb în Turcia 
ÎMPRĂŞTIERE = rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
ÎNCHINARE = transport către China
ÎNVINUIRE = procesul de fermentare a mustului
ÎNVIORAT = prevăzut cu vioară
LEŞINĂ = pe unde circulă “le tren”
MANIPULARE = manevrarea penisului cu ajutorul mâinilor
MĂCEL = mac mic
MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri
MICROSCOP = scop mărunt
MILA = pereche de note muzicale folosită la măsurarea distanţelor; se cunosc: mila terestră, mila marină, mila publică şi mila creştină
MOLIERĖ = cutiuţe în care se păstrează naftalina
MONOLOG = olog de un picior
MOPS = câine care a făcut ceva box la viaţa lui
NASOL = amintiri despre viitor
PAPARUDE = rudele Papei
PIRELLI = firmă care a dat faliment când or venit moldovenii cu firma “pi buni”
PIRON = locul unde opreşte trenul în gara din Iasi
PRUDENT = pastă de dinţi cu extras de prune
RATEU = pateu din carne de raţă
SCARABEU = cetăţean ce locuieşte la bloc, la scara a doua; din aceeaşi familie de cuvinte se cunosc scaraceu şi scaradeu
SCUMPETE = termen drăgăstos adresat femeii iubite pe timp de inflaţie
SOIOS = de soi
SOPRAN = cântăreţ cu alea… mici, mici

TEOLOG = olog de Dumnezeu
TIR ÎNCRUCIŞAT = camion turcesc în care şoferul dezleagă integrame împreună cu o fetiţă rătăcită prin parcare
TRACTOR = actor cu mult trac
ŢÂŢĂ = sân care nu ne mai place
VEDETĂ = nava mică de război care se bucură de o deosebită popularitate

Orice fenomen ce se petrece în universul cunoscut de noi până în clipa de faţă are o cauză bine determinată, căreia îi putem prevede sau nu apariţia în baza legilor fizicii şi chimiei cunoscute-înţelese-dezlegate-descifrate de oamenii de ştiinţă de-a lungul mileniilor, legi care toate au la bază o altă ştiinţă supremă; matematica ! Această ştiinţă este considerată, de către cei mai puţin bigoţi, Dumnezeu ! Nimic, dar absolut nimic, nu se poate petrece în lipsa ei ! Şi nici Legile ei nu pot fi eludate !

Dacă cineva constată un efect, să admitem că e unul pozitiv, acesta, în funcţie de gradul de cultură, îl va lua ca atare şi va trece indiferent mai departe, ori se va gândi la oportunitatea ce i s-a pus în cale şi o va valorifica în beneficiul propriu sau al comunităţii, în funcţie de interese, ori, dacă mai are şi preocupări de natură ştiinţifică, chiar dacă efectul e unul negativ, dar mai ales, îl va analiza cu profund interes pentru a descoperi cauza ce l-a produs şi, în baza cunoştinţelor şi a experienţei acumulate în timp, să găsească soluţii de contracarare. Acesta din urmă, savantul, este cel ce a împins civilizaţia până la stadiul ai cărui martori, şi totodată şi beneficiari, suntem. Dar nu toţi membrii societăţii umane sunt savanţi. Această “breaslă” constituie doar un mic procent în cadrul său. Covârşitoarea componenţă a societăţii îi consideră “un pic nebuni” (conform proverbului “unde-i minte-i şi prostie”) fără a conştientiza că datorită minţilor acestor “nebuni frumoşi” beneficiază de nenumărate avantaje în toate planurile vieţii. În concluzie, tot ceea ce se petrece în jurul nostru este un EFECT datorat unei CAUZE !

În altă ordine de idei, societatea umană, încă de la constituirea sa în formă primitivă, pentru o mai bună convieţuire, a stabilit, etapizat, cutume, reguli şi LEGI. Legi ce nu s-au terminat de adoptat nici până în zilele noastre ! Istoricii susţin că prima formă de organizare socială a fost MATRIARHATUL ! Cu timpul, datorită dezvoltarii tehnologice, confecţionarea de unelte şi arme, dar mai ales arme, situaţia a fost răsturnată şi Măria-Sa bărbatul a preluat puterea în toate planurile vieţii; sociale, politice, economice…Din acel moment femeia a trecut, de multe ori, pe  treapta de jos. Şi, deşi din umbră, a condus de-a lungul istoriei imperii, nu a reuşit să mai urce până mai acum un secol când a declanşat mişcarea de emancipare a femeii. Avansul vieţii sociale cu baza în democraţie, care are şi ea mai mult de două milenii, a obligat pe Măria-Sa, bărbatul, să admită prin legi nu doar egalitatea între sexe ci şi apărarea sexului slab, dar frumos, în faţa violenţei sale ! Iar acum Măria-Sa, bărbatul, cel mare şi puternic, se miorlăie ca un pisoi proaspăt înţărcat şi abandonat de pisica-mamă, că surorile profită de legea prost formulată de chiar tatăl său, motanul, sau chiar de fraţi mai mari, în detrimentul său ! Pretinde, contrar constatărilor oricărui savant, înlăturarea efectului şi nu a cauzei ce l-a produs ! M-aş alătura pretenţiei sale doar dacă ar fi medic, şi asta pentru a-mi explica numărul mare şi dimensiunile mereu crescânde ale cimitirelor !

Ce e mai curios e faptul că, în susţinerea sa, nu se arată nici un Bărbat, ci tot o pleiadă de “femei” ! Istoria consemnează destule situaţii când femeile s-au coalizat contra bărbaţilor care le lezau interesele, chiar dacă legile erau în favoarea bărbaţilor ! Dar azi, mai mult ca niciodată, de la matriarhat până la noi, când se promulgă legi să le apere, se aliază în apărarea cuiva care le acuză ca profitoare ale unor legi concepute şi promulgate chiar de Măria-Sa, bărbatul, ce să mai crezi ? Cum azi orice e posibil, eu, personal, nu pot să cred decât c-ar fi transsexuali care, încă, mental, n-au reuşit să-şi definească noul statut ! Citez aici pe cineva care, într-o postare anterioară sau comentariu, se întreba retoric : “Dar azi ce te mai miră” ?!?