Pana laMalin Bot articolul este preluat din Site-ul lor printr-un fidel copy,cu greselile gramaticale originale!Cine ne duce faima in lume si propaga cultura manelista!!!

Romii din România (uneori scris si rromi, cunoscuți popular și ca țigani, roma în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România. Conform recensământului din 2002[1][2]aceștia numărau 535.140 de persoane sau 2,5% din totalul populației, fiind al doilea grup etnic minoritar din România după cel maghiar. Din acești 535,140 de oameni 60% locuiesc la țară (325,000). Însă, unii zic că numărul Romilor ar putea varia de la un milion până la 2.5 milioane. Numărul este aproximativ fiindcă mulți din ei refuză să declare etnicitatea lor actuală. Romii sunt concentrați cu precădere în Transilvania, Crișana, Muntenia și Oltenia. În Maramureș, Bucovina, Banat, Dobrogea și Moldova concentrația romilor este sub media țării.

Mulți discută despre denumirea Romilor, unii vor ca ei să fie cunostuți ca dintoteaună cu denumirea de țigani alții cred că denumirea această are conotații rasiste și nu trebuie folosit. Din cauză reputății minorității acestea mulți folosesc cuvantul țigan într-un sens foarte negativ. De exemplu într-un dicționar cuvântul țigan a avut ca o parte din definiția ei “o persoană cu un comportament răutăcios”[3] Avocați ai drepturilor Romilor în România pretind că “a-i chema țigani” îi mai izolează din societate de masă. De aceea este numit și acest articol "Romii din România" și nu "Țigani din România". Prin amendament "Romi" este acum denumirea oficială a țiganiilor în dicționari.

În același timp mulți țigani iși mai cheamă țigani și nu au nici-o problemă cu cuvântul acesta. Majoritatea țiganiilor doresc să fie numiți “țigani” si exprimă acest lucru prin faptul că nu se aude cuvântul Romi printre ei ci se aud cuvintele țigan si țigancă. Cuvântul țigan are un element istoric. Este scris în documente din secolul 14. Lingviștii declară că cuvântul țigan este o parte din istoria Romana, și nu poate fi, pur și simplu, scos din dicționa

Nu se stie exact când au venit Romi în România pentru prima dată. Jonathan Fox a cercetat si constatat că probabil au venit în secolul XI. Un alt cercetor, Bogdan Petriceicu Hașdeu, a găsit un document semnat de Mircea cel Bătrân care sugereaza că venisera cu un secol inainte de acea data[2]. Totuși indiferent în ce dată au ajuns Romi in România, curând după sosirea lor au devenit sclavi ai boierilor care deja locuiseră acolo.

Condițiile Romilor au fost neînduplecate. Pedeapsă de moarte a fost des întalnită; “un sclav care viola o femeie a fost ars de viu”[2]. În transilvania( pe atunci a facut parte de Imperia Austro-Ungară) dacă s-a vorbit un rom limba romani ar fi primit douăzeci și cinci de lovituri cu bici. Hainele lor tradiționale au fost intersize de asemenea în Transilvania. Funcțiile Romilor au fost variate dar s-au sporit foarte bine la unii din ocupatiile lor. Multi au fost mestesuguri de lemn, crescatori si vanzatori de cai, si lautari. Romi au fost cunostuți mai ales pentru talentul lor muzical. Se poate vedea si astazi cum multi isi mai tin de ocupatiile lor de vremea când au fost înrobiți.

În secolul XIX s-a ivit o schimbare în atitudinea către sclavi nu doar în România ci și prin toată Europa. Prima declarație a libertății sclavilor a fost dat în anul 1848. Din cauza faptului că guvernul acela a fost slab și nu a durat mult timp nici acest decret nu a durat nici nu a facut mai nimic. În Moldova si Valahia s-au mai facut declarații de emancipare în anii 1855 și 1856 respectiv, dar tot nu au avut efectul dorit. În anul 1864 Ioan Cuza ca domnit peste ambele țări i-a eliberat pe toți Romi definitiv. Unii estimeaza că 600.000 de sclavi au existat pe vremea acea. După ce Romi au fost eliberați, ei au început să părăsească România. Mulți au ajuns în țările de Europa de vest și mulți au ajuns în America de asemenea.

Mălin Bot  redactor-șef adevarul.ro

Primul lucru făcut de rromii care s-au văzut cu bani a fost să construiască. Mult și cât mai strident. Este un paradox foarte interesant produs se persoane care aparțin unei culturi nomade.Aproape că nu există oraș, de la Strehaia până la Iași, în care să nu se facă remarcate palatele cu turnulețe edificate de rromi. În multe cazuri construcțiile au fost ridicate cu autorizații de urbanism, ceea ce înseamnă că au avut un proiect pe care l-a gândit și parafat un arhitect. Despre gustul proprietarilor, decența arhitecților și prostia autorităților se poate dezbate zile întregi, însă un lucru e cert, de la prima vedere. Cei care au plătit proiectul au dorit clădiri cât mai mari și cât mai impunătoare.  Arhitectul a proiectat, constructorii au executat, primăria a aprobat, iar proprietarul a fost fericit și a achitat "facturile" aferente. Rromii înstăriți s-au întrecut între ei în palate și pagode, spre uimirea vecinilor de stradă, cartier, oraș. În unele zone s-a produs chiar o agresiune urbanistică gravă. Un spectacol al opulenței care a născut multe întrebări firești. De unde provin banii? De ce sunt autorizate pagodele? De ce nu sunt demolate cele ridicate ilegal sau care nu respectă proiectul? Întrebări la care au răspunsuri clare numai fericiții proprietari ai palatelor. În euforia opulenței imobiliare proprietarii nu s-au gândit cum vor răspunde la alte două întrebări foarte importante: cât costă „întreținerea" și din ce plătim impozitul pentru măgăoaie? O televiziune de știri prezenta un reportaj din Strehaia unde o familie de rromi se plângea că moare de frig pentru că primăria nu-i mai acordă ajutorul de încălzire. Astăzi aflăm de la reporterii "Adevărul" din Târgu-Jiu că autoritățile locale scot la vânzare bunurile unor familii de țigani care au restanțe uriașe la plata impozitelor locale.Foamea de bani a autorităților locale, care au bugete tot mai rahitice din cauza crizei, produce altă situație paradoxală: proprietarii celor mai opulente clădiri din multe orașe riscă acum să ajungă înapoi în corturi pentru că atunci când au decis să construiască nu și-au pus problema logică și simplă a costurilor ulterioare produse de aceste construcții.Mai gravă este situația celor care au fost lăsați de autorități să construiască la negru, cu muncitori zilieri. S-au ales cu clădiri care le vor pica în cap la primul cutremur serios. Veritabile capcane ale propriului orgoliu.

PASUL 1 
Nume de bastan (Elvis, Florin Fermecatoru', Englezu', etc.). 

PASUL 2 
Incultura generala obligatorie. 

PASUL 3 
IQ mai mic decit numarul de la pantofi. Cistigarea unui loc in categoria prosti, dar multi. 

PASUL 4 
Posesie (sau achizitionare pe parcurs) limuzina, castel, faraoanca si boraci (puradei). 

PASUL 5 
Rude-n puscarie. 

PASUL 6 
Imagine 
I. Bijuterii - lant, ghiul si bratara de aur - mai mult de jumatate din greutatea corporala. 
II. Freza - 2 parti gel, o parte par. 
III. Hainele - cit mai stralucitoare si de haios gust. 
a. Camasa (alba sau neagra). 
b. Pantaloni (preferabil negri). 
c. Pantofi de lac. 
d. Vesta, manta sau capa. 

PASUL 7 
I. Versuri 
Vocabular obligatoriu: bani, dusmani, tigani, golani, femei, fetite, printesa, bautura, dolari, aur, parai, lovele, milionar, Mercedes, celular, inima, suflet, Dumnezeu, viata, valoare. 
Interjectii : oooooooof, ah, sha-la-la, cicalaca-cichicha, etc. 
II. Sint admise: 
a. greseli gramaticale; 
b. verbe - conjugare si acord; 
c. substantive - plural la alegere; 
d. greseli de tipul la toti, lu' copilu' meu si din seria casa - as vrea ca sa te regasesc; 
e. versuri albe; 
f. rime cu acelasi cuvint; 
g. metafore duse la extrem (floarea florilor, sugativa-n portofel); 
h. cuvinte straine (bambina, ragazza, etc.). 

PASUL 8 
Subiecte 
I. iubirea 
a. relatiile 
1. cu mai multe femei 
2. reusite 
3. nereusite (vezi parasire) 
b. parasire 
1. pentru altul/alta (merge si homo) 
2. pentru bani 
3. pentru ambele 
4. moarte 
II. familia 
a. copiii 
b. nevasta 
c. fratele 
d. bunastare, parasire sau lauda 
III. banii 
a. detinerea lor in cantitati exagerate 
b. risipa fireasca 
c. invidia celorlalti 
IV. lauda proprie (bogatie, bunastare, performante sexuale, sex-appeal, performante muzicale) 

PASUL 9 
Melodia 
I. instrumente consacrate 
a. acordeon 
b. orga proasta 
c. instrument de suflat 
d. tobe de sintetizator cu generozitate 
II. voce 
a. optionala si/sau chinuita 
b. ecou 
c. accent obligatoriu 
d. rap inclus 
III. originalitate facultativa 

PASUL 10 
Videoclip 
I. miscari necesare (pentru manelist) 
a. stinga-dreapta (maxim doi pasi) 
b. pocnire din degete 
c. zimbet cuceritor 
II. 15-20 de fete dotate care sa-si agite echipamentul 
III. decor haios (sau inexistent) 
IV. lumini cit mai colorate 
V. citeva masini decapotabile in care sa cinte barosanu'. 

Sfantul Ioan Botezatorul

Mareste imaginea.

In fiecare an, pe 7 ianuarie, sarbatorim Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, zi in care il cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos in Iordan. Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a semintiei lui Aaron. Nasterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus. Nasterea sa a fost vestita de catre ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu. Pentru ca nu va da crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia va ramane mut pana la punerea numelui fiului sau. 

Misiunea Sfantului Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan Botezatorul a inceput sa predice in al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cand Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia si de a-L descoperi pe Acesta si a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el il transmitea era: "Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor!".

Moartea Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.
La Multi Ani!

Reproducere din

Plai cu boi

Trimis de Sorin

“Dreptul la lene” / “Le droit a la paresse” – de Paul Lafargue

Este o carte scrisa in 1880 (secolul XIX, da, nu e o greseala !) si e mai actuala ca oricand, caci vorbeste pana si despre criza la care am ajuns azi…

Etapele SPIRALEI INFERNALE sunt pe scurt urmatoarele:

1. Muncim tot mai multe ore si producem tot mai mult ca sa castigam tot mai mult – asa ni se cere «ideologic» de catre societatea capitalista – ca doar marii industriasi / patroni au nevoie de oameni «motivati» care sa le produca mai mult, sa se imbogateasca ei mai mult; lenea nu e buna, din punctul lor de vedere caci nu muncim pentru ei si nu ne inregimentam sa le fie lor bine…

2. Produsele, la un moment dat, nu se mai vand, caci sunt prea multe, piata e saturata, iar oamenii nu mai au bani – salariile oferite de industriasi / patroni nu sunt suficiente pentru a face fata tentatiei generate de produse; intervine publicitatea care ne convinge sa cumparam…

3. Suntem tentati de publicitate, vrem sa cumparam. Muncim mai mult, sa castigam mai mult, sa ne permitem. Multi ne lasam tentati si facem si credite;

4. La un moment dat sunt atat de multe produse pe piata ca nu mai are cine le cumpare – dar spirala infernala continua: ca doar continuam sa muncim mai mult, ca sa ne platim creditele, si… sa consumam mai mult;

5. Daca tot sunt dispusi din ce in ce mai multi oameni sa munceasca tot mai mult, de ce sa angajeze patronii 10 oameni in loc de 7, sau chiar 5, ca doar vor munci suficient cei 5 deja angajati, daca sunt bine prinsi in credite si dorinte de consum. Asa apare somajul! Astfel, tot mai putini oameni muncesc tot mai mult, calitatea produselor / serviciilor scade, dar nu conteaza pentru patron caci banii vin si asa. In ceea ce priveste somerii – este treaba lor!;

6. Creditele sunt din ce in ce mai numeroase si mai mari caci cine intra in cercul lor iese greu;

7. La un moment dat piata crapa: locuri de munca, credite, imobiliarul, totul pica.

Ei, noi ne aflam acum in acest al 7-lea moment.

E incredibil, dar acelasi autor ne explica faptul ca daca am munci mai putin fiecare dintre noi, am putea trai toti mai bine, somajul ar scadea – iar nivelul de viata al populatiei s-ar imbunatati. Dar nu ar mai castiga atat de mult industriasii / patronii.

Parca nu e absurd ce spune omul asta. Si o spunea acum 123 de ani!!!

Dupa Plai cu boi

Pusa de Mihnea

S-a solicitat, unui prestigios analist financiar, sa explice criza într-o forma mai simpla, pentru ca oricine sa poata întelege cauzele.Descrierea a sunat astfel:
Un anumit cavaler a sosit într-un sat, unde nu mai fusese niciodata si a oferit tuturor locuitorilor 100 euro pentru orice magar de vanzare.O buna parte dintre locuitori si-au vandut animalele.
Urmatoarea zi s-a întors cu o oferta mai buna: 150 euro bucata. O alta parte dintre locuitori si-au vandut magarii.
Ziua urmatoare le-a oferit 300 euro si restul posesorilor de magari si-au vandut animalele.
Vazand ca nu mai sunt magari, a oferit 500 euro pentru orice magar va gasi saptamana viitoare, apoi pleca.
În ziua urmatoare si-a trimis ajutoarele, în acelasi sat, cu magarii pe care îi cumparase, pentru a îi vinde cu 400 euro bucata.
Cu gandul la castigul saptamanii viitoare, toti locuitorii au cumparat magarii cu 400 euro, iar cei care nu au avut bani au facut un împrumut. Astfel au cumparat toti magarii din municipiu.
Asa cum era de asteptat, ajutoarele au disparut, la fel si cavalerul. Niciodata nu au mai fost vazuti.Rezultatul: Satul s-a umplut de magari si a ramas înglodat în datorii.

Pana aici a fost ceea ce a descris analistul.Sa vedem ce s-a întamplat dupa aceea.

Cei care au cerut împrumuturi, chiar daca vindeau magarii nu puteau plati datoria.

Cei care au dat bani cu împrumut s-au plans municipalitatii, spunand ca daca nu primesc ajutor vor fi ruinati; astfel nu vor putea continua sa împrumute si toata lumea va fi ruinata.
În loc sa dea banii oamenilor din popor, pentru a-si plati datoriile, primarul le-a dat banii celor care au dat bani cu împrumut, ca sa nu fie ruinati. Pe acestia îi avea mai aproape. Dar ei, acoperind o mare parte din banii pierduti, nu au sters datoriile poporului, care continua sa ramana împovarat.
Primarul irosi bugetul municipalitatii, care astfel a intrat în datorii.
De aceea ceru bani celorlalte municipalitati. Dar acestea i-au raspuns ca nu îl pot ajuta, deoarece fiind ruinata, municipalitatea nu va putea returna banii împrumutati.
Rezultatul: Marii specialisti înselati.

Cei ce au dat bani cu împrumut, cu profitul aranjat si cu o gramada de persoane de la care continuau sa ceara bani, plus dobanzi, au luat inclusiv magarii care în nici un caz nu valorau suficient ca sa acopere toata datoria.
Multa lume a ramas ruinata si fara magar întreaga viata.
Municipalitatea, la fel, a ramas ruinata.

Rezultatul final?
Pentru a solutiona toate aceste lucruri si a salva poporul municipalitatea a redus salariile functionarilor.